Institutul European pentru Democratie Participativa – Qvorum a lansat ieri Busola Politica, o aplicatie on-line inedita, care prezinta cetateanului partidul cu oferta cea mai apropiata de optiunile sale, dar si subiectele actuale de dezbatere intre partidele politice.

Lansarea Busolei Politice a avut loc in cadrul conferintei internationale organizata de Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile (FDSC), intitulata "Viitorul organizatiilor neguvernamentale din Romania". Conferinta a avut ca teme de dezbatere: rolul organizatiilor neguvernamentale in furnizarea de servicii, necesitatea unei politici publice privind dezvoltarea sectorului ONG in Romania si implicarea ONG in procesul de monitorizare si implementare a Fondurilor Structurale in Romania.

"Ne bucuram foarte mult ca initiativa noastra a fost gasita inovativa si interesanta de FDSC care, in demersul sau de a promova organizatii non-guvernamentale care vin cu un suflu proaspat, ne-au lansat invitatia de a ne adresa participantilor la conferinta pe care ei au organizat-o", a declarat directorul Institutului European pentru Democratie Participativa – Qvorum, Doru Frantescu.

Aplicatia compara raspunsurile cetateanului la fiecare dintre cele 20 de intrebari cu punctele de vedere ale partidelor politice, codificate intr-o baza de date si, pe baza unui algoritm matematic, calculeaza si prezinta partidele care se afla cel mai aproape, dar si cel mai departe de punctele de vedere ale utilizatorilor. In vederea transparentizarii acestui exercitiu democratic, cetateanul are posibilitatea de a studia, la finalul testului, modul cum a fost construit rezultatul.

Despre modul cum s-a nascut proiectul, presedintele Qvorum-ului, Razvan Burleanu a comentat ca acesta "a aparut dupa efectuarea unei analize asupra vietii politice din Romania, in urma careia am ajuns la concluzia ca cetatenii au probleme cu reprezentarea lor si anume cu faptul ca nu sunt suficienti de bine reprezentati. Noi dorim prin acest proiect sa-i facem pe decidenti sa comunice cu cetatenii, fiind un instrument de implicare a cetatenilor in luarea deciziilor si implementarea politicilor". Oricum, acesta este un proiect de inceput al organizatiei, care se doreste a fi un prim pas spre "e-democratie", democratia care se exercita in mediul on-line.

Intrebat despre modul cum vede cum percepe relatia dintre ONG-uri pe de o parte si institutiile publice si politicieni, pe de alta parte, Frantescu a precizat ca "este o relatie dificila, insa nu apartine doar uneia dintre parti". "Institutiile publice trebuie sa inteleaga ca a venit vremea sa se deschida si sa transfere o parte din atributiile in furnizarea de servicii sociale catre organizatiile non-guvernamentale care au capacitatea de a produce rezultate mult mai bune decat Statul, iar ONG-urile trebuie sa inteleaga, la randul lor, ca este necesar sa se poarte unui dialog civilizat si mai ales obiectiv cu institutiile si cu politicienii", a mai adaugat acesta.

Busola Politica a fost lansata in România

Busola Politica, instrumentul interactiv care arata cetateanului partidul care are oferta cea mai potrivita pentru punctele sale de vedere, a fost lansat si in România! Institutul European pentru Democratie Participativa – Qvorum a lansat in cadrul unei dezbateri organizate de Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile (FDSC), Busola Politica pentru alegerile parlamentare din noiembrie. Aplicatia electronica este disponibila la www.busolapolitica.ro.
Busola Politica este un test on-line care, pe baza raspunsului la 20 de intrebari pe teme de actualitate pentru societatea româneasca, prezinta cetateanului partidul care are oferta cea mai apropiata de optiunile sale.
Aplicatia electronica Busola Politica compara raspunsurile cetateanului la fiecare dintre cele 20 de intrebari cu punctele de vedere ale partidelor politice, codificate intr-o baza de date si, pe baza unui algoritm matematic, calculeaza si prezinta partidele care se afla cel mai aproape, dar si cel mai departe, de punctele de vedere ale utilizatorilor. In vederea transparentizarii acestui exercitiu democratic, cetateanul are posibilitatea de a studia, la finalul testului, modul cum a fost construit rezultatul.
Instrument de combatere a demagogiei si a politicii de mahala
“Institutul European pentru Democratie Participativa - Qvorum indeamna publicul sa foloseasca acest instrument pentru a studia intr-o maniera facila si interactiva ofertele politice ale partidelor, putându-se astfel prezenta la urne in cunostinta de cauza.
Pe lânga informarea obiectiva a cetatenilor, Busola Politica are ca scop si focalizarea dezbaterilor electorale pe proiectele politice, fiind un instrument de lupta impotriva demagogiei si a politicii de mahala.
Aplicatia electronica Busola Politica a fost implementata in parteneriat cu firma de Web Design Roweb Development”, a precizat Razvan Burleanu, presedintele Institutul European pentru Democratie Participativa – Qvorum.

Ghid on-line pentru “debusolatii” politic

Busola Politica a fost lansata în România

Busola Politica a fost lansata în România

Busola Politica, instrumentul interactiv care arata cetateanului partidul care are oferta cea mai potrivita pentru punctele sale de vedere, a fost lansat astazi si in România!

Institutul European pentru Democratie Participativa – Qvorum a lansat „Busola Politica” pentru alegerile parlamentare din noiembrie. Aplicatia electronica este disponibila la www.busolapolitica.ro. 

Busola Politica este un test on-line care, pe baza raspunsului la 20 de întrebari pe teme de actualitate pentru societatea româneasca, prezinta cetateanului partidul care are oferta cea mai apropiata de optiunile sale. 

Aplicatia electronica Busola Politica compara raspunsurile cetateanului la fiecare dintre cele 20 de întrebari cu punctele de vedere ale partidelor politice, codificate într-o baza de date si, pe baza unui algoritm matematic, calculeaza si prezinta partidele care se afla cel mai aproape, dar si cel mai departe de punctele de vedere ale utilizatorilor. În vederea transparentizarii acestui exercitiu democratic, cetateanul are posibilitatea de a studia, la finalul testului, modul cum a fost construit rezultatul.

Institutul European pentru Democratie Participativa  - Qvorum îndeamna publicul sa foloseasca acest instrument pentru a studia într-o maniera facila si interactiva ofertele politice ale partidelor, putându-se astfel prezenta la urne în cunostinta de cauza.

Pe lânga informarea obiectiva a cetatenilor, Busola Politica are ca scop si focalizarea dezbaterilor electorale pe proiectele politice, fiind un instrument de lupta împotriva demagogiei si a politicii de mahala.

Aplicatia electronica Busola Politica a fost implementata în parteneriat cu firma de Web Design Roweb Development.

Busola politica pentru debusolatii la vot

Internautii debusolati de aceste vremuri caragialesti pot gasi usor, acum, raspunsul la etern valabila întrebare “eu cu cine votez?”. Institutul European pentru Democratie Participativa - Qvorum a lansat, azi, site-ul Busola Politica ( www.busolapolitica.ro ), un instrument interactiv care arata cetateanului cu ce partid trebuie sa voteze, în functie de propriile opinii exprimate.

Busola Politica este, concret, un test on-line care, pe baza raspunsurilor la 20 de întrebari pe teme de actualitate pentru societatea româneasca, indica la final partidul care are oferta cea mai apropiata de optiunile cetateanului.
Aplicatia electronica compara raspunsurile cetateanului la fiecare dintre cele 20 de întrebari, cu punctele de vedere ale partidelor politice, si, pe baza unui algoritm matematic, calculeaza si prezinta partidele care se afla cel mai aproape, dar si cel mai departe, de punctele de vedere ale utilizatorilor. Acestia au posibilitatea de a studia, la finalul testului, modul cum a fost construit rezultatul. Gata cu votul sentimentalist, este rândul celui “matematic”.
“Institutul European pentru Democratie Participativa - Qvorum îndeamna publicul sa foloseasca acest instrument pentru a studia într-o maniera facila si interactiva ofertele politice ale partidelor, putându-se astfel prezenta la urne în cunostinta de cauza. Pe lânga informarea obiectiva a cetatenilor, Busola Politica are ca scop si focalizarea dezbaterilor electorale pe proiectele politice, fiind un instrument de lupta împotriva demagogiei si a politicii de mahala”, se arata într-un comunicat emis de institut.

Busola Politica a fost lansata in Romania

Busola Politica, instrumentul interactiv care arata cetateanului partidul care are oferta cea mai potrivita pentru punctele sale de vedere, a fost lansat astazi si în România!
Institutul European pentru Democratie Participativa - Qvorum a lansat, astazi, 7 octombrie 2008, în cadrul unei dezbateri organizate de Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile (FDSC), Busola Politica pentru alegerile parlamentare din noiembrie. Aplicatia electronica este disponibila la www.busolapolitica.ro.
Busola Politica este un test on-line care, pe baza raspunsului la 20 de întrebari pe teme de actualitate pentru societatea româneasca, prezinta cetateanului partidul care are oferta cea mai apropiata de optiunile sale.
Aplicatia electronica Busola Politica compara raspunsurile cetateanului la fiecare dintre cele 20 de întrebari cu punctele de vedere ale partidelor politice, codificate într-o baza de date si, pe baza unui algoritm matematic, calculeaza si prezinta partidele care se afla cel mai aproape, dar si cel mai departe, de punctele de vedere ale utilizatorilor. În vederea transparentizarii acestui exercitiu democratic, cetateanul are posibilitatea de a studia, la finalul testului, modul cum a fost construit rezultatul.
Institutul European pentru Democratie Participativa - Qvorum îndeamna publicul sa foloseasca acest instrument pentru a studia într-o maniera facila si interactiva ofertele politice ale partidelor, putându-se astfel prezenta la urne în cunostinta de cauza.
Pe lânga informarea obiectiva a cetatenilor, Busola Politica are ca scop si focalizarea dezbaterilor electorale pe proiectele politice, fiind un instrument de lupta împotriva demagogiei si a politicii de mahala.
Aplicatia electronica Busola Politica a fost implementata în parteneriat cu firma de Web Design Roweb Development.
 

Ghid on-line pentru "debusolatii" politici

Institutul European pentru Democratie Participativa (IEDP) a lansat platforma electronica pentru proiectul Busola Politica. www.busolapolitica.ro isi propune cresterea nivelului de cultura politica a cetatenilor. Programul isi propune sa devina un instrument prin care cetatenii vor putea deslusi tainele politicii romanesti. Pin intermediul unui test care cuprinde 20 de intrebari online, programul da posibilitatea cetatenilor de a vedea care partid politic din Romania este mai aproape de interesele si punctele de vedere ale fiecaruia.

www.busolapolitica.ro este un program structurat pe 20 de intrebari din domeniile politica interna si externa, social si drepturile minoritatilor, menit sa indice respondentilor platforma carui partid politic din Romania este mai aproape de optiunile lor.

Ghid politic recomandat pentru alegatori

Busola Politica este unul dintre cele mai noi instrumente puse la dispozitia electoratului la inceputul acestei luni, in vederea cresterii nivelului de cultura politica a cetatenilor. Acesta a fost lansat pentru prima oara in Olanda, iar in Romania proiectul a fost initiat de Institutul European pentru Democratie Participativa - Qvorum, organizatie non-guvernamentala si independenta din punct de vedere politic. “Busola Politica, este un test care cuprinde 20 de intrebari on-line, prin care se compara raspunsurile interlocutorului cu punctele de vedere ale partidelor politice, codificate intr-o baza de date. Pe baza unui algoritm matematic si mai putin pe baza sentimentelor nutrite, se executa anumite calcule si se prezinta partidele care se afla cel mai aproape de interesele si punctele de vedere ale fiecaruia dintre participanti. Transparenta in cazul acestui exercitiu se manifesta prin faptul ca persoana are posibilitatea de a studia la finalul testului modul cum a fost construit rezultatul. Asociatia noastra doreste sa semnaleze aceasta initiativa democratica si sa recomande tuturor alegatorilor folosirea acestui instrument electronic on-line, pentru a studia mult mai usor si intr-un mod interactiv ofertele politice ale partidelor, fapt care ii va determina sa se prezinte la urne in cunostinta de cauza”, a declarat prof. Constantin Stacescu, presedintele Asociatiei Pro Democratia - Club Onesti.
Acesta a mai precizat ca, pe linga informarea obiectiva a cetatenilor, Busola Politica este si un util instrument de lupta impotriva demagogiei, de care politica romaneasca n-a scapat inca. Aplicatia electronica este disponibila la www.busolapolitica.ro.

Cei mai multi internauti au vederi de dreapta si voteaza pe criterii emotionale, potrivit unui studiu

Potrivit studiului, 30% dintre cei ce ar vota cu democrat-liberalii au vederi mai degraba comune cu PNL-ul. Doar 14% dintre simpatizantii PNL împartasesc ideologia PD-L.

"Rezultatele testului arata ca aproape doua treimi din utilizatori nu se ghideaza neaparat dupa ideologie sau dupa punctele de vedere pe care le împartasesc cu un partid, ci mai degraba dupa alte elemente de ordin emotional, precum simpatiile sau antipatiile fata de liderii partidelor", a declarat pentru REALITATEA.NET Doru Frantescu, directorul Institutului European pentru Democratie Participativa.

PC ar putea avea un electorat de circa 15,5% în rândul utilizatorilor de internet daca acestia s-ar ghida exclusiv dupa faptul ca punctele lor de vedere corespund cu cele ale conservatorilor. Totusi, formatiunea are de pierdut din cauza lipsei de credibilitate si de carisma a liderilor si a slabei informare a electoratului, explica analiza.

"Trebuie avut în vedere si faptul ca nu este de ajuns ca un partid sa aiba aceleasi opinii ca tine ca sa îl votezi. El trebuie sa îti inspire si încrederea ca are capacitatea, prin abilitatea liderilor sai si prin structura aparatului de partid,  sa duca la îndeplinire ceea ce îsi propune", explica Frantescu.

Cel mai bine informati în legatura cu platformele partidelor sunt simpatizantii PNL (40%) si cei ai PSD (38%), în timp ce simpatizantii PD-L au un nivel ceva mai scazut de informare - 18%. Totusi, PD-L câstiga electorat prin credibilitatea pe care o prezinta structura de partid si datorita carismei liderilor formali sau informali, arata rezultatele studiului.

Respondentii care activeaza în consultanta politica, institutii publice, mass-media, organizatii non-guvernamentale si domeniul medical s-au dovedit cei mai bine informati cu privire la ideologiile partidelor. Cel mai putin informati sunt cei din domeniile sport, secretariat, contabilitate si telecomunicatii.

Studiul a fost realizat în perioada 7-21 octombrie 2008, pe baza raspunsurilor la întrebarile din testul Busola Politica, accesibil on-line la www.busolapolitica.ro.  

Statisticile se bazeaza pe analiza a 6011 chestionare completate on-line. Platforma electronica Busola poliica a fost lansata de catre Institutul European pentru Democratie Participativa (QVORUM).

Mediul virtual din Romania este dominat de oameni de dreapta

Doar o treime dintre utilizatorii busolei politice cunosc platformele si actiunile partidelor politice, cat si mare parte din cei care folosesc internetul sunt simpatizanti ai partidelor de dreapta, informeaza un studiu al Institutului European pentru Democratie Participativa – QVORUM.

Cei mai multi internauti voteaza pe criterii emotionale

Potrivit unui studiu realizat pe baza platformei electronice Busola Politica, aproape doua treimi dintre persoanele care navigheaza constant pe internet sunt influentati, în votul lor, de elemente de ordin emotional, se arata într-un comunicat de presa al Institutului European pentru Democratie Participativa.

"Rezultatele testului arata ca aproape doua treimi din utilizatori nu se ghideaza neaparat dupa ideologie sau dupa punctele de vedere pe care le împartasesc cu un partid, ci mai degraba dupa alte elemente de ordin emotional, precum simpatiile sau antipatiile fata de liderii partidelor", a explicat directorul Institutului European pentru Democratie Participativa, Doru Frantescu.

Mai mult, cei mai multi internauti au vederi de dreapta, peste 37% dintre cei chestionati fiind simpatizanti ai PNL si aproximativ 34 de procente ai PDL.

PSD a acumulat 13,5% din simpatiile respondentilor, iar restul partidelor nu au trecut de 5%.

"Trebuie avut în vedere si faptul ca nu este de ajuns ca un partid sa aiba aceleasi opinii ca tine ca sa îl votezi. El trebuie sa îti inspire si încrederea ca are capacitatea, prin abilitatea liderilor sai si prin structura aparatului de partid,  sa duca la îndeplinire ceea ce îsi propune", a mai spus Frantescu.

Acesta este cazul Partidului Conservator care ar putea avea de partea sa peste 15% din electorat. Potrivit analizei, formatiunea pierde prin lipsa de credibilitate si de carisma a liderilor si prin slaba informare a alegatorilor.

Sondajul mai arata ca cei mai bine informati sunt simpatizantii PNL, 40%, urmati de cei din PSD- 38 de procente.

Aplicatia permite cetatenilor sa îsi alcatuiasca propriul program politic raspunzând la 20 de întrebari cu variante de raspuns, la final cetateanul având posibilitatea sa constate care partide se apropie cel mai mult de propriile puncte de vedere.

Cei mai multi internauti au vederi de dreapta si voteaza pe criterii emotionale, potrivit unui studiu

Zona internetului este dominata de oameni cu vederi de dreapta, simpatizanti ai PNL în proportie de 37,1% si ai PD-L în proportie de 34,1%, arata un studiu realizat pe baza platformei electronice Busola Politica. PSD a acumulat 13,5% din simpatiile celor chestionati, iar restul partidelor nu au trecut de 5%.

Potrivit studiului, 30% dintre cei ce ar vota cu democrat-liberalii au vederi mai degraba comune cu PNL-ul. Doar 14% dintre simpatizantii PNL împartasesc ideologia PD-L. "Rezultatele testului arata ca aproape doua treimi din utilizatori nu se ghideaza neaparat dupa ideologie sau dupa punctele de vedere pe care le împartasesc cu un partid, ci mai degraba dupa alte elemente de ordin emotional, precum simpatiile sau antipatiile fata de liderii partidelor", a declarat pentru REALITATEA.NET Doru Frantescu, directorul Institutului European pentru Democratie Participativa. PC ar putea avea un electorat de circa 15,5% în rândul utilizatorilor de internet daca acestia s-ar ghida exclusiv dupa faptul ca punctele lor de vedere corespund cu cele ale conservatorilor. Totusi, formatiunea are de pierdut din cauza lipsei de credibilitate si de carisma a liderilor si a slabei informare a electoratului, explica analiza. "Trebuie avut în vedere si faptul ca nu este de ajuns ca un partid sa aiba aceleasi opinii ca tine ca sa îl votezi. El trebuie sa îti inspire si încrederea ca are capacitatea, prin abilitatea liderilor sai si prin structura aparatului de partid,  sa duca la îndeplinire ceea ce îsi propune", explica Frantescu. Cel mai bine informati în legatura cu platformele partidelor sunt simpatizantii PNL (40%) si cei ai PSD (38%), în timp ce simpatizantii PD-L au un nivel ceva mai scazut de informare - 18%. Totusi, PD-L câstiga electorat prin credibilitatea pe care o prezinta structura de partid si datorita carismei liderilor formali sau informali, arata rezultatele studiului.

Internautii voteaza dreapta

Cum voteaza internautii romani?

Busola Politica si politica fara busola

Noi cu cine votam

Fara sa raspunda la întrebari de genul: cine e mai cool? Basescu sau Nastase?, participantii la acest sondaj-test sunt îndemnati sa reactioneze în fata unor provocari punctuale de politica interna si externa. Compatibilitatea raspunsurilor lor cu cele date de partide la aceleasi întrebari îi aseaza pe participanti, dupa interpretarea rezultatelor acestui quiz-sondaj, în tabara unui partid sau a altuia. si de aici apar surprizele.Daca oamenii ar vota programe politice si nu demagogie si baloane, scena noastra politica ar fi dominata de un curent politic de centru-dreapta. Cei mai de succes ar fi liberalii, care au o orientare politica de centru-dreapta si o viziune politica flexibila.

În fapt, Partidul National Liberal este singura formatiune politica din România în care functioneaza democratia de partid, iar acest lucru se reflecta în varietatea opiniilor si optiunilor politice ale membrilor sai. Atât libertarienii, cât si liberalii clasici, ba chiar si social-democratii îsi pot gasi locul în PNL. Acest lucru poate constitui un avantaj, programul lor politic fiind, se pare, cel mai votabil dintre toate, dar si un dezavantaj atunci când vine vorba de aplicarea concreta a unui anumit tip de politici sau al altuia.

Pe locul doi în acest posibil rezultat al unor alegeri parlamentare ar fi Partidul Social Democrat. Scorul sau redus (de 13 procente sub cel real) se datoreaza unei realitati: lipsei de popularitate a ideilor de stânga de la noi. De acest lucru se pare ca nu s-au prins Mircea Geoana si colaboratorii sai, care insista sa vorbeasca despre o nevoie de stânga.

Popularitatea Partidului Social Democrat în viata politica reala este data de lunga perioada de guvernare a acestuia (10 ani din cei 18 de democratie), de stabilitatea politica oferita de ultima guvernare social-democrata, ca si de prezenta unor lideri carismatici (multi dintre ei structural de dreapta, precum Adrian Nastase sau Radu Mazare).

Pe locul trei am avea, surpriza, Partidul Conservator. Acest fapt arata ca acest partid politic are un program mult mai popular decât liderii sai. Verificând natura raspunsurilor mai avem o revelatie. Se pare ca Partidul Conservator, desi nu e conservator, e totusi mult prea de dreapta pentru o formatiune ce încearca sa supravietuiasca politic pe spatele PSD-ului. Orientarea sa ar fi una de centru-dreapta.

Pe locul patru se gaseste PD-L. Daca un asemenea rezultat m-ar bucura în eventualitatea în care ar fi cel oferit de alegerile din toamna, în contextul acestui sondaj nu este deloc îmbucurator. Aceasta pentru ca PD-L, desi duce lipsa de oameni, are un program politic autentic de dreapta (fara prea multe compromisuri spre un iluzoriu "centru"). Probabil ca cele 14,55% procente indicate de sondaj reprezinta nucleul "pur" de dreapta al electoratului românesc. Acestor procente li s-ar putea adauga cele ale Partidului National taranesc (2,37 %), al carui program este si el asezat la dreapta esicherului politic.

Un astfel de rezultat arata si cât de mult înseamna Traian Basescu pentru Partidul Democrat-Liberal. Altfel nu putem sa ne explicam diferenta dintre cele 32-33 procente pe care le are, se pare, partidul în viata politica reala si cele 14 procente acordate prin acest test-sondaj programului sau politic. Aceasta în contextul în care partidul nu defileaza cu o elita politica reprezentativa, recrutându-si candidatii pentru Parlament de pe unde poate (12 parlamentari pesedisti si peremisti, intelectuali mai mult sau mai putin de dreapta etc). Unicul sau argument electoral serios ar fi... relatia sa (din pacate neconstitutionala) cu Presedintele Basescu.

Oameni vs idei

Dar... electoratul nostru nu a ajuns la acel grad de cultura politica ce i-ar permite sa voteze idei si nu oameni. Iar acest lucru se întâmpla din vina politicienilor, desigur. Daca privim rezultatele acestui sondaj de opinie, vom remarca ca nici un partid nu trece de pragul "psihologic" de 30% (prag ce garanta, conform rezultatelor alegerilor de pâna acum, conducerea unei aliante de guvernamânt). Iar unicele partide politice cu adevarat avantajate de un electorat educat ar fi PNL-ul si Partidul Conservator, ce au rezultate la care nici macar nu îsi permit sa viseze în contextul real oferit de jocul politic. Toate celelalte partide ar avea însa doar de pierdut, în situatia în care lupta politica ar deveni, asa cum este si firesc, o lupta de idei.

Ca urmare, o concluzie a acestui gen de sondaje de opinie este aceea ca aproape nimeni din clasa politica nu ar fi interesat de cresterea gradului de seriozitate în dezbaterea electorala. Acest lucru nu face decât sa dilueze mesajul politic si sa reduca stiinta politicului la marketing politic. Mai ales în contextul în care aceasta diluare a ideilor conduce automat si la diluarea statutului partidelor, riscul pe termen lung va fi resimtit de catre politicieni.

Deja este un loc comun vorba alegatorului român: "toti sunt o apa si un pamânt". Or, atâta timp cât politicienii nostri se deosebesc doar prin culoarea esarfelor, cravatelor sau a tricourilor pe care trebuie sa le poarte la diverse congrese si sindrofii politice, acest loc comun devine o justificare de bun-simt a absenteismului electoral si al neîncrederii crescânde în institutii fundamentale ale democratiei precum Parlamentul.

Inertia grupurilor de interese

Care este costul acestei lipse de încredere în institutiile democratiei? Evident ca e vorba de riscul dictaturii. Atunci când nu putem sa avem încredere în partide pentru ca nu vedem în ele doctrine, ci grupuri de interese ce se manifesta demagogic, tendinta este aceea de a ne investi încrederea în diverse personaje politice, oferindu-le acestora un spatiu de manevra periculos de mare. Experienta primului mandat al lui Traian Basescu a stat sub acest semn, al neîncrederii fata de democratie si al directionarii încrederii populare spre singur om. Efectele? Mici si dese încalcari ale Constitutiei si un razboi între institutiile statului ale carui pagube nu pot fi înca estimate.

Daca democratia nu a fost serios amenintata, acest lucru se datoreaza mai ales cercurilor de interese, în primul rând celor de natura economica, interesate atât de stabilitatea României, cât si de mentinerea unui cadru democratic de nuanta liberala.

De asemenea, institutiile democratiei românesti au rezistat presiunilor populiste ale Cotroceniului în virtutea inertiei birocratice mostenite de la administratia comunista, ca si din lunga perioada de guvernare social-democrata. Practic o "monstruoasa coalitie" s-a creat, asemenea celei de dupa 1864, pentru pastrarea unui statu-quo pe care un lider ce este considerat drept providential de catre adeptii sai îl ameninta.

Asemeni lui Cuza, Traian Basescu încearca sa atace (probabil, bine intentionat) inertia institutionala si lipsa oricarei vointe de a face politica concreta din partea partidelor românesti. si tot asemenea lui Cuza, Traian Basescu ignora caracterul pozitiv al institutiilor democratice, chiar si atuncea când nu fac nimic.

Foarte probabil, ancorat de bolovanul PD-L, Traian Basescu îsi va încheia cariera politica fara sa apuce sa faca prea mult rau, însa riscul ca oamenii sa revina periodic la mitul liderilor providentiali va ramâne.

Pentru a-l înlatura, partidele vor trebui, cred eu, sa revina la o politica fundamentata pe idei, chiar si cu riscul de a pierde pe moment pretioase procente.